Da.

Un geam crapat,o perdeluta veche,stearsa de vreme,prinsa-‘ntr-un elastic intins de vechime, falfaie nestingherita adulmecand prin broderie finetea caldurii si parfumul soarelui ce tocmai se inalta ca un ghem de ate colorate ,transformandu-se mai apoi intr-o patura focoasa ce invaluie aerul dandu-i caldura sufocanta de peste zi.Privesc prin crapatura lasata de geam un cer cum nu s-a mai inaltat pana acum,clar ,inflorit in spatiul cosmic ca o punga de popcorn.Astept febrila ,emotionata,ma clatin,ma miros,ma adulmec ca si cum ar face-o un iubit imaginar ,ma privesc in geam si observ acea privire plecata -n coloritul sfredelitor al diminetii si-mi astept falfaitul de fluturi sa-si potolesca disperarea aripilor razboite in cercul haotic al nesigurantei de sine.Vine!
E aici!Ochii negri prinsi sub o frunte dreapta ,limpede ,agatata intr-un val de par negru ce-mi despica degetele,obrajii carnosi ,jucausi,gura,gura un altar ce-ti cerseste jertfe mieroase si saruturi pasionale ,ma pierd in privirea alergata nebuna prin ochii mei,prin gandurile mele,prin stomac,piele,tendoane,o simt cum ma dezgoleste de fiecare centimentru de mine,ma pierd nebuna in ea!