Cu trenul.

Trenul se prelinge agale printre picaturile de lumina,incet ,domol ca o fecioara in dormitorul conjugal.Se aude doar zgomotul rotilor si din cand in cand cate un murmur omenesc.
Privesc la fiecare,preocupati,tristi,adormiti cum se leagana si se lasa toropiti de lascivitatea cu care se misca trenul.
Privesc la mine,in mine,sunt adormita ca restul dar lascivitatea trenului la mine imi creeaza alta stare,sunt complicea mea la iubirea ce ti o port.
Inca ti simt corpul care ma sufoca aproape ,inca ti simt limba in urechea mea,degetele apasate pe curbura spatelui si  adancirea ta in mine.
Inca ti simt privirea patrunzatoare ce parca ar fi vrut sa intre in mintea mea,sarutul tau pasional!
Sunt convinsa ca noi ne am mai sarutat,ne am mai iubit ,undeva,candva !

Leave a comment